Cu patruzeci de ani în urmă, Gene Cernan, comandantul navei spaţiale „Apollo 17“, decola de pe Lună, punând astfel capăt programului „Apollo“ al SUA. Pentru a marca data la care astronautul s-a întors pe Pământ, jurnaliştii de la revista „Time“, au stat de vorbă cu Cernan despre experienţa sa pe Lună, despre întoarcerea acasă şi despre frustrarea sa legată de programele spaţiale slabe ale Statelor Unite.

Deşi dezamăgit, el este încrezător că, într-o zi, americanii vor reveni pe Lună.

Unul dintre lucrurile pe care le-a observat de la întoarcerea sa, este că niciuna dintre întrebările care i s-au pus despre expediţie nu s-a referit la tehnologia care l-a ajutat să ajungă pe Lună. „Întotdeauna sunt întrebat de aspectele umane ale călătoriei, dacă mi-a fost frică, ce am simţit când am pus primul pas pe Lună. Le spun că a fost un pas important pentru mine, este amintirea mea pe care nu mi-o poate lua nimeni.

Priveliştea pe care am văzut-o privind spre Pământ de pe Lună a fost mult prea frumoasă pentru a fi rezultatul unui accident, rezultatul unirii a două particule de praf. Privind către Pământ, m-am simţit ca şi când aş fi stat pe terasa lui Dumnezeu“, îşi aminteşte Cernan.

În cele trei zile petrecute pe Lună, echipajul de pe„Apollo 17“, cea de-a unsprezecea şi ultima navă spaţială lansată de americani în cosmos, a preluat date despre mediul înconjurător, săpând tranşee pentru a prelua probe. Motivul pentru care misiunea Apollo 17 se bucură de o oarecare credibilitate este că a adus fotografii de pe Lună. „Am fotografiat peisajul splendid: munţii care ne înconjurau erau mai înalţi decât adâncimea Marelui Canion“, spune Cernan.

Echipa era întotdeauna conştientă de ce s-ar putea întâmpla în cazul în care li s-a fi rupt costumele sau dacă ar fi avut probleme tehnice la nava spaţială. „ Eşecul era foarte po