Istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, a explicat că de-a lungul timpului au existat foarte multe predicţii care încercau să stabilească data când va avea loc sfârşitul lumii. Istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, a explicat că de-a lungul timpului au existat foarte multe predicţii care încercau să stabilească data când va avea loc sfârşitul lumii.

Pentru România, istoricul aminteşte momentul 1570, “când adepţii mai radicali ai reformei religioase din Transilvania aşteptau a doua venire a lui Iisus Hristos. Aceste predicţii au dus la prima emigrare în America a unui sas transilvănean, Johannes Kelpius. Acesta a părăsit Bătrânul Continent în fruntea unei mici comunităţi religioase, pentru a trăi finalul pe un pământ care era considerat unul al făgăduinţei”, precizează Sălăgean.

Geologul austriac Rudolf Falb a îngrozit omenirea, anunţând o cometă care ar fi urmat să intre în coliziune cu Pământul pe 1 noiembrie 1899. “Vestea a provocat o anumită emoţie printre contemporani. Printre cei care s-au referit la acest moment a fost şi Ion Luca Caragiale, în schiţa sa «Despre cometă – prelegere populară», în care pedagogul emininke Mariu Chicoş Rostogan, care nu se prezentase la şcoală pe 1 noiembrie de frica cometei, ajunge în ziua următoare la «concluziunea aceea, cum că n-avem să ne temem de sfârşitul lumii, carele nu se poate»”.