Motto
“Când cineva zâmbeste iar lucrurile merg prost, înseamnă că deja s-a gândit pe cine să arunce vina” (Murphy)
“Nu, nu - trebuie să vă descălţaţi”
Victor se uită la femeia de serviciu. E aici de multă vreme. A văzut multe la viaţa ei, a schimbat trei - patru preşedinti. Chiar aşa, nici acum nu au hotărât în Birou dacă Iliescu a candidat de două sau de trei ori...
“Trebuie să vă descălţaţi, aşa a zis dl Preşedinte”
<
“Da bine, mă descalţ”.
Victor Ponta se descălţă şi intră în Salonul de la Cotroceni.
Băse, în capul mesei. Îmbrăcat extrem de casual. O geaca neagră, pulover, şi un fes pe cap.
<
“Dom’ Preşedinte!”
“Ce mai faci, măi Victoraşşş...”
“Bi..”
“Ei las, ştiu că faci bine, că doar te-am numit premier. Hă-hă-hă”
“Păi altcineva...”
“Da, măi ştiu, altcineva nu se sacrifica. Hă-hă-hă. Auzi, nu uita: tot eu l-am numit şi pe Boc, mă!”
“Dacă m-aţi chemat să ma insultaţi...”
“Nu mă, stai liniştit. Te-am chemat la un pahar de şampanie. Să sărbătorim”
Băse apucă paharul de şampanie de pe colţul mesei şi-l dădu peste cap. Lui Victor i se păru ciudat că în paharul respectiv erau şi câteva cuburi de gheaţă. Parcă şi culoarea era schimbată...Cel mai ciudat însă i se părea că nu vedea un al doilea pahar pe nicăieri.
“Vreau să îngrop securea războiului, mă”
Ponta îl privi medumerit. <
“Hă! Hă-hă-hă. Te-am păcalit. Este? Chiar ai crezut