Fraţii Grimm, care au publicat primul volum de basme pe 20 decembrie 1812, s-au ocupat şi de studierea limbii germane şi şi-au propus să onoreze o parte din istoria culturală germană, ce părea condamnată la dispariţie.
Azi, la împlinirea a 200 de ani de la lansarea primului volum de basme scris de folcloriştii germani Jacob şi Wilhelm Grimm, Google le-a dedicat un logo special, ce prezintă scene din una dintre cele mai cunoscute poveşti ale lor, „Scufiţa Roşie“.
La începutul secolului XIX, Germania trecea prin lupte pentru putere şi ocupaţii militare. Pentru că visau la o naţiune unită, Jacob şi Wilhelm Grimm au început să studieze limba nativă şi să strângă poveşti şi mituri populare. În acelaşi timp, au fondat un întreg domeniu de cercetare şi au scris sute de lucrări, printre care „Dicţionarul German“, „Mitologia germană“ şi „Gramatica limbii germane“, notează „Deutsche Welle“.
Lipsa recunoaşterii
La vremea aceea, nu existau îndrumări de limbă germană pe care cei doi ar fi putut să le consulte şi nici edituri care să se lupte pentru dreptul de a le publica basmele. Cei doi nu au ştiut niciodată cât de mult succes aveau să capete poveştile lor.
În cele din urmă, determinarea le-a fost răsplătită. Poveştile lor sunt acum cunoscute în întreaga lume, iar cei doi sunt cunoscuţi ca părinţii fondatori ai limbii germane şi ai studiilor literare.
Cu toate acestea, fraţii Grimm nu au fost afectaţi de lipsa recunoaşterii muncii lor şi întotdeauna şi-au continuat cercetarea. Tatăl lor a murit când aveau 10, respectiv 11 ani, şi şi-au intrat foarte repede în rolul de capi ai familiei.
La 17 ani, Jacob s-a mutat la Marburg să studieze Dreptul, iar fratele său mai mic, Wilhelm, i s-a alăturat un an mai târziu. După câteva semestre, Jacob a renunţat la studii şi au început împreună cercetarea independentă.
De-a lungul vieţii,
