De cele mai multe ori, informaţiile care străbat spaţiul public sunt de mai mică importanţă decât cred transmiţătorii. Faptul că X a devenit deputat, iar Y, senator, că partidul cutare are atâţia parlamentari, iar altul mai puţini este interesant pentru statisticieni, dar istoria va reţine doar voinţa, progresul şi vigoarea mesajului transmis de alegători prin vot. Aşadar, ce ne-a transmis poporul?

Mai întâi, o observaţie: politicienii şcoliţi şi inteligenţi au învăţat să canalizeze dorinţele şi frustrările populaţiei în scopurile fixate de ei, de aceea motivaţia social-economică a atitudinii cetăţeneşti faţă de vot nu trebuie şi nici nu poate fi despărţită de cea politică. Prin definiţie, fiecare cetăţean conştient de destinul său este şi o fiinţă politică deoarece managementul ţării, viitorul său, al familiei şi al entităţii naţionale nu-i pot fi indiferente.

Voturi prin nămeţi

În discuţia de faţă, miza politicianistă va fi lăsată deoparte, urmărindu-se vectorii care i-au determinat pe electori să iasă din casă prin frig şi zloată, de nu prin nămeţi până la brâu şi să ajungă la secţia de votare.

Ca întotdeauna când e vorba de astfel de estimări, e bine să spunem din capul locului că au participat la alegeri 41,76% votanţi din 18.248.414, numărul total al alegătorilor. Dacă luăm în calcul condiţiile atmosferice puţin propice vârstnicilor şi celor cu dizabilităţi fizice, realizăm cu uşurinţă că cifrele participanţilor la referendum şi la alegerile din 9 decembrie aproape coincid.

Băsescu

1. Pentru că mesajul principal al USL şi, parţial, al PP-DD a fost unul anti-Băsescu, împotriva stilului şi al regimului său autoritar şi adesea impredictibil, oricât au încercat candidaţii celor două formaţiuni să spună că îşi susţin propriile programe şi proiecte, după cele peste 70% din voturi se observă că po