Atât în infrastructură, cât mai ales în imobiliare, primii şase ani ca stat membru al Uniunii Europene au adus progrese evidente, palpabile, în ciuda faptului că de patru ani economia României se zbate să revină la o creştere consistentă. Revista Business Construct şi-a propus să scaneze, alături de constructori, consultanţi sau avocaţi, intervalul 2007-2012.
Poate ar fi mai interesant să ne amintim întâi cum era România la sfârşitul anului 2006, când în Bucureşti sau la Sibiu, care devenea capitala culturală a Europei, se ciocneau pahare de şampanie sub artificiile aderării.
La capitolul autostrăzi erau două şosele, spre Piteşti şi Constanţa, care măsurau circa 250 de kilometri. Între timp, lungimea autostrăzilor din România s-a dublat, depăşind în acest an 500 de kilometri. Nu insistăm deocamdată într-o analiză asupra numărului de kilometri care puteau fi realizaţi cu cele 4 miliarde alocate pentru autostrăzi. Semnalăm doar evoluţia.
Malluri erau în jur de zece în toată ţara, iar în Capitală erau trei - Bucureşti Mall, Plaza România şi City Mall. Între timp, au mai fost construite circa 46 de malluri şi parcuri comerciale în toate oraşele mari din ţară, în urma unor investiţii de peste 3 mld. euro.
Stocul de birouri moderne de clasa A din Bucureşti era de circa jumătate de milion de metri pătraţi. Între timp, venirea multinaţionalelor şi extinderea companiilor existente au dus la triplarea numărului de centre de afaceri, dar pe fondul crizei aproximativ 15% din spaţii sunt goale. Cu toate acestea, se poate spune că în Bucureşti încă 100.000 de oameni au ajuns să lucreze în clădiri de birouri noi în ultimii şase ani.
În economie au intrat investiţii străine de peste 25 mld. euro în intervalul analizat, la care mai pot fi adăugate şi remiterile de circa 38 mld. euro, facilitate de libertatea românilor de a munci pe alte pieţe.
