Autorităţile de la Paris au dublat numărul de profesii care pot fi practicate în Franţa de cetăţenii români şi bulgari. Printre noile ocupaţii se numără cea de învăţător şi de profesor de şcoală generală şi liceu.

După instalatorii polonezi şi asistentele medicale spaniole, a venit timpul pentru profesorii români? Întrebarea este formulată de săptămânalul economic francez „Challenges“, care atrage atenţia că, măcar pe hârtie, cetăţenii acestei ţări de aproape 20 de milioane de locuitori s-ar putea înscrie, ca şi ceilalţi cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, la cele mai multe dintre concursurile organizate de Ministerul francez al Educaţiei.

Până de curând, piaţa muncii din Franţa era „protejată“ în faţa unei presupuse invazii de muncitori români şi bulgari, doar ceva mai mult de 150 de meserii (pentru care era nevoie în general calificare practică) fiind „deschise“ să primească lucrători şi din aceste două ţări.

După ce lista a fost reactualizată recent, printr-o decizie a Guvernului francez, numărul meseriilor ce pot fi practicate şi de cei mai noi membri ai Uniunii Europene a crescut până la aproape 300. Noile prevederi urmează să se aplice din 2013, după ce decizia va fi publicată în „Jurnalul Oficial“ de la Paris (echivalentul Monitorului Oficial de la noi).

Pentru prima dată, pe listă apar posturi destinate până nu demult cadrelor didactice care vorbesc franceza ca limbă maternă, precum cele de profesori în învăţământul secundar (şcoli generale), învăţământ de artă, tehnic şi învăţământ profesional. Au contat, probabil, faptul că Franţa are un deficit fără precedent de profesori pentru învăţământul vocaţional, dar şi reputaţia României de ţară francofonă.

Într-o declaraţie semnată recent, în comun, de ministrul de Interne, Manuel Valls, şi de cel al Muncii, Formării şi Ocupării Forţei de Muncă, Sapin Michel, cele 291 de