În fiecare sfârşit de decembrie din ultimii 22 de ani îmi aduc aminte de orele de mare tensiune ale zilei de 22 decembrie 1989. Fuga lui Ceauşescu din sediul Comitetului Central – “extras” cu elicopterul din marea de oameni care înconjuraseră clădirea – a fost momentul în care în redacţia Informaţia Bucureştiului a fost luată rapid decizia de a scoate un nou ziar. O primă hotărâre deschisese drumul: ediţia din acea zi, pregătită pentru tipar, nu a mai fost expediată spre rotativă. L-am convins pe redactorul-şef, Dumitru Târcob, să privească lucid situaţia din acele ore ale dimineţii care se schimba rapid. Pe la ora 10 i-am spus că aparatul Comitetului Municipal de Partid nu mai funcţiona – sediul era gol, la telefoanele şefilor care conduceau Capitala nu mai răspundea nimeni. “Nu mai avem editor – Informaţia era “organul” Comitetului Municipal Bucureşti al PCR. Au fost câteva momente de cumpănă până când Târcob, nea Mitică, pentru prieteni, a acceptat să nu tipărim Informaţia cu data de 22 decembrie.

În biroul lui de la etajul 2 – redacţia funcţiona în Palatul Brezoianu – au venit câţiva redactori care “dublau” conducerea oficială – din care mai făcea parte şi Florin Rădulescu Botică – secretar general de redacţie şi al Comitetului de Partid, pe lângă Târcob şi subsemnatul, pe atunci redactor-şef adjunct.

Domnul Sică – secretar de redacţie, un excelent profesionist al gazetăriei în plumb, a făcut macheta noii publicaţii. Numele Libertatea a venit de la tânărul Buruiană, un ziarist entuziast care a ars prea repede. Stelian Moţiu a scris un editorial, Buruiană avea deja ceva pregătit – un manifest “Tiranul a fost învins”. Poza fugii lui Ceauşescu o făcuse Lucian Crişan la ora istorică 11:52, când ne aflam împreună în piaţa de la CC, “ţinea” interiorul. Un reportaj din noaptea de sânge de la Intercontinental a fost rapid scos de Roşca Stănesc