Printre ghirlande şi globuri, psocoptere, colembole, vietăţi microscopice descoperite de cercetătorii de la Universitatea Bergen din Norvegia în bradul de Crăciun. Ancheta derulată de ei susţine că aceste vietăţi aflate în hiberanare se trezesc atunci când bradul este adus în casa bine încălzită. În momentul în care dau de căldură şi de lumină, vietăţile cu pricina au senzaţia că a venit primăvara şi revin la viaţă. Dar această descoperire nu trebuie să ne dea bătăi de cap în privinţa riscurilor asupra copiilor sau persoanelor alergice. Agronomul francez Vincent Houis spune că, dimpotrivă, bradul de Crăciun adus în casele noastre reprezintă o bucată de natură, cu vietăţi invizibile, deloc periculoase. De altfel, inclusiv Bjarte Jordal, specialist în insecte, de la Universitatea Bergen, susţine că “bestioarele” microscopice sunt inofensive şi le trăim zilnic dacă avem plante de apartament. Mai mult, Vincent Houis compară bradul de Crăciun garnisit cu microorganisme cu omul care, la rândul său, este colonizat de bacterii. “Trebuie să ştim că pielea noastră este colonizată de bacterii”, spune Houis.

Printre ghirlande şi globuri, psocoptere, colembole, vietăţi microscopice descoperite de cercetătorii de la Universitatea Bergen din Norvegia în bradul de Crăciun. Ancheta derulată de ei susţine că aceste vietăţi aflate în hiberanare se trezesc atunci când bradul este adus în casa bine încălzită. În momentul în care dau de căldură şi de lumină, vietăţile cu pricina au senzaţia că a venit primăvara şi revin la viaţă. Dar această descoperire nu trebuie să ne dea bătăi de cap în privinţa riscurilor asupra copiilor sau persoanelor alergice. Agronomul francez Vincent Houis spune că, dimpotrivă, bradul de Crăciun adus în casele noastre reprezintă o bucată de natură, cu vietăţi invizibile, deloc periculoase. De altfel, inclusiv Bjarte Jordal, specialist în insecte, de l