“Jocul căiuţilor” Mărgineni Venind din vechime şi păstrat de generaţii întregi, care i-au conservat originalitatea până astăzi, jocul căiuţilor reprezintă cartea de vizită a obicieiurilor de Anul Nou. Din suita de obiceiuri strămoşeşti, specifice răspântiei dintre ani, acesta se detaşează prin ţinută etnofolclorică şi originalitate. Formaţia de căiuţi are în componenţa tineri cu vârstă cuprinsă între 15 şi 20 ani. Cel mai adesea, jucătorii de căiuţi sunt echipaţi cu capete de cal lucrate din lemn şi îmbrăcate cu pânză roşie, la care sunt adăugate şi alte elemente ornamentale (oglinzi, peteală, canafi, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat înt-un suport de lemn acoperit cu o fustă din material de lână (ţol de macat) şi îmbrăcat cu prosoape cusute de mână. Tinerii care joacă căiuţii se desfăşoară liniar, faţă în faţă, conduşi de un căpitan. Jocul căiuţilor din Mărgineni face parte din ansamblul folcloric “Muguraşii Mărginenilor”. În această formulă a participat zilele trecute la Festivalulde colinde de la Covasna, acolo unde a obţinut locul I. Remarcabile au fost şi prestaţiile din cadrul festivalurilor de colinde de la Tazlău(decembrie 2011), Roznov, Ceahlău (decembrie 2012). „Banda lui Bujor” Grinţieş Grinţieş, comună aflată între munţi, de veacuri, a fost sălaş al haiducilor. Renumiţi sunt şi astăzi Vasile cel Mare, Ion Pietraru sau Ştefan Bujor, haiduci care şi-au aflat aici, lângă vechea graniţă a Moldovei, adăpost şi scăpare de potere. De la instructorul formaţiei, Daniel Dieaconu, am aflat amănunte interesante. „«Banda lui Bujor» este o tradiţie veche în această regiune. La Grinţieşs-a păstrat această piesă de teatru folcloric într-o formă originală, cu vechile cântece şi doine, având costumele specifice haiducilor de munte. Se mai păstrează fotografii cu această „bandă” încă din 1923. Formula actualului grup «