Îmi imaginez că, în ultimele zile, palatul Cotroceni răsuna de un hăhăit satisfăcut, iar Traian Băsescu mai cerea un Ice Tea, că i se uscase gura de cât comenta - desigur, în termenii decenţi prevăzuţi în acordul semnat cu Ponta - tribulaţiile proaspăt (re)desemnatului premier.  Dincolo, în aleea Modrogan, Blaga, Udrea (care, după ce i-a păcălit pe romaşcani cu "modestia", a revenit la blana de vulpe polară şi la Vuitton), Videanu cel onest şi competent, resuscitaţii Boureanu şi Florin Popescu, alţii ca ei nu-şi mai  încăpeau în piele de bucurie: "Să mai zică useliştii că-s mai buni şi mai responsabili ca noi!". Şi dinspre portocalii, dar şi dinspre cozile de topor de prin PSD şi PNL au pornit "pe surse" şopârle către opinia publică: "Gata, USL se sparge înainte de a fi apucat să depună noul Guvern jurământul!". României i se şi propunea astfel o nouă formulă de administrare a ţării, un ghiveci de coşmar în care dezertori cu veche carieră de frustraţi şi de şmecheri de prin USL să se acupleze cu manelişti de prin OTV şi cu închipuiţi de prin găşculiţe ajunse cu pluta în Parlament. Tot acest spectacol dubios şi degradant nu avea de ce să maculeze procesul de formare şi instalare a unei puteri abia legitimate şi deţinând 67% din mandate.

Nu am nici cea mai mică satisfacţie că acum câteva zile l-am anticipat, reproşându-i tânărului premier că, deşi a avut la dispoziţie 7-8 luni de când se prognoza, ba chiar de când era certă câştigarea clară a alegerilor de către USL, nu a gândit structura noului Executiv şi nu a stabilit, desigur, prin dialog cu partenerii de uniune, listă ministeriabililor. Ci s-a cantonat în preocupări colaterale, ba a avut şi demersuri nu tocmai ortodoxe în raport cu Cotroceniul. Aşa încât procedurile calme de instalare a noului Guvern s-au transformat într-o cherţăneală pe care, oricâr s-ar strădui, Antonescu şi Ponta n-o pot acoperi cu