Pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos

†EFTIMIE,

Arhiepiscop al Romanului și Bacăului

Iubitului nostru cler, cinului monahal și tuturor drept mărturisitorilor creștini din această de Dumnezeu păzită și binecuvântată eparhie, har, milă și pace de la Îndurătorul Dumnezeu, iar de la noi părintească dragoste!

Iubiții mei fii duhovnicești,

Din milostivirea Bunului Dumnezeu, retrăim, și anul acesta, misterul întrupării Domnului nostru Iisus Hristos. Evenimentul, consumat în istorie acum mai bine de două mii de ani, a însemnat manifestarea cea mai evidentă a iubirii negrăite a lui Dumnezeu pentru noi oamenii. Cuvântul lui Dumnezeu S-a făcut trup ca să ridice pe om la starea de nepătimire, așa cum ieșise din mâna Creatorului la începutul veacurilor. Intrarea în timpul nostru a Fiului lui Dumnezeu nu a fost sesizată de oameni, dar evenimentul a rupt istoria umanității în două. De la Nașterea Domnului se vorbește despre “înainte” și “după”, pentru că toată umanitatea își orientează cursul vieții potrivit acestui moment. Timpul istoriei profane și profanate devine timp al mântuirii. Sfântul Ioan Evanghelistul, în Prologul Evangheliei sale, imortalizează într-un mod aparte taina Logosului întrupat în istorie, zicând: «Cuvântul era Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine în lume. În lume era și lumea prin El s-a făcut, dar lumea nu L-a cunoscut… Iar celor ce L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu… și Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr. » (Ioan 1, 9-14).

Iubiți credincioși,

Cu Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, suntem chemați permanent să venim în peștera Betleemului să ne întâlnim cu Dumnezeu C