Dupa atacul armat de la scoala din Connecticut unde au fost omorate 26 de persoane, majoritatea copii, presedintele american, Barack Obama, a jurat sa "foloseasca puterile functiei" sale pentru a preveni producerea de tragedii similare in viitor.
Casa Alba a anuntat, apoi, ca Obama are de gand sa sustina o reinstaurare a interdicitiei federale cu privire la armele de atac, ceea ce este o miscare semnificativa pentru un presedinte care, in primul mandat, a mutat subiectul controlului armelor la sfarsitul listei cu prioritati, scrie France24.
In zilele ce au urmat atacului, democratii l-au presat pe Obama sa actioneze, motivand ca acesta nu mai poate candida pentru realegere, deci nu trebuie sa il ingrijoreze daca pierde voturile aripii pro-arme a partidului. Presiunea a venit si din randul cetatenilor, care au semnat in numar de peste 150.000 o petitie cerand reglementari mai dure privind armele semi-automate.
Obama pare ca nu are de ales si trebuie sa actioneze - si pare ca isi si doreste asta. Intrebarea este insa: Ce poate sa faca presedintele?
Ambele partide au rezistat, in ultimii ani, implicarii in controlul armelor, si climatul politic este deja intesat de tensiunea iscata de "varful fiscal". Mai mult, de vreme ce reglementarea armelor este o chestiune constitutionala (mult-aparatul al doilea Amendament), puterea lui Obama de a genera schimbari majore este limitata, presedintele avand nevoie de Congres pentru a aproba orice reforma federala substantiala. Insa Camera Reprezentantilor este controlata de republicani, care sunt in majoritate pro-arme.
Robert Spitzer, profesor de stiinta politica la State University of New York, considera insa ca se pot obtine rezultate fara a trece prin Congres, prin "actiune executiva".
Aceste masuri ar presupune intarirea legilor care exista deja.
