În România peste trei sferturi dintre absolvenţii de bacalaureat încep imediat studiile universitare, două treimi dintre ei sunt fete, iar studenţii români care urmează un masterat dedică studiului cel mai redus număr de ore. De asemenea, studentul român este cel mai sărac dintre europeni, iar depărtarea de familie nu este un motiv care să-l împiedice să plece la studii în străinătate, potrivit concluziilor extrase în ediţia de sâmbătă a cotidianului Le Figaro dintr-un raport elaborat de Eurostudent.
Studiul s-a desfăşurat pe baza unei anchete întreprinse în campusurile universitare din 25 de state şi încearcă să prezinte un profil al studentului european, luând în calcul criterii precum condiţiile de trai, sumele de bani pe care le are la dispoziţie şi viaţa sentimentală.
Alături de România, ţările care înregistrează cei mai mulţi studenţi ce încep studiile universitare imediat după absolvirea bacalaureatului sunt Franţa, Italia şi Polonia, iar la polul opus găsim Danemarca, unde trei sferturi dintre ei fac o pauză după liceu, întrucât sistemul educativ danez privilegiază experienţele extraşcolare, cum ar fi cele profesionale sau asociative, un an de tranziţie între formele de studiu, numit ‘gap-year’, fiind recomandat în această ţară.
Din punctul de vedere al vârstei, britanicii sunt cei mai bătrâni studenţi, 23% dintre ei având peste 30 de ani, cei mai tineri fiind francezii, a căror medie de vârstă este de 21,6 ani.
Pe lângă România, celelalte ţări unde fetele formează două treimi din populaţia studenţească sunt Danemarca şi Suedia.
Cât priveşte masteratul, românii dedică studiului numai 23 ore pe săptămână, cel mai mic din Europa, la cealaltă extremă situându-se Suedia, cu o medie de 39 de ore.
Dar în cazul studiilor universitare, francezii par a fi cei mai leneşi, cu 31 de ore de studiu, iar italienii cei mai silitori, aceştia
