Ajunsi la Savarsin, dupa un an plin de activitati publice, Regina si cu mine, alaturi de intreaga noastra Familie, sarbatorim Nasterea Domnului Nostru Iisus, cu speranta si credinta. Ca de fiecare data in ultimii saptezeci si doi de ani, ma adresez voua, de Craciun, cu aceeasi afectiune si cu bucurie.
Ne indreptam recunostinta spre toti cei care, in viata sau plecati dintre noi, au facut astfel ca Ţara sa continue drumul ei greu, dar atat de frumos si de inaltator.
In lunga mea viata, am avut timp sa inteleg rostul fundamental al soldatului in mersul Natiunii. Gandurile mele se indreapta, asadar, spre toti militarii romani aflati in tara sau in misiuni de aparare a pacii in lume, precum si la sotiile, sotii, parintii si copiii lor.
Savarsinul este un loc binecuvantat, innobilat de iubirea cu care a fost alcatuit de mama mea, Regina Elena, si continuat de fiica mea, Principesa Mostenitoare. În atmosfera caminului, al doilea gand al nostru se indreapta catre oamenii in varsta. Cu sau fara familii, in buna stare fizica sau cu sanatatea subreda, varstnicii Romaniei au nevoie de intelegerea si iubirea semenilor, de ajutorul si incurajarea lor. Îndrept un cuvant de lauda catre medicii romani care, uneori in chip anonim si cu dificultati, dau zile suportabile batranilor si bolnavilor nostri.
Copiii si tinerii tarii au astazi o viata fara granite. În fata computerelor sau calatorind pe cinci continente, fara niciun complex de inferioritate, ei sunt acea parte a Romaniei care ne asaza la nivel de egalitate cu orice alta tara a lumii. Multumesc parintilor si profesorilor care, prin sacrificiu personal, dau copiilor lor un viitor asa cum nicio alta generatie trecuta de romani nu a putut avea.
Ca in fiecare an, ne bucuram de dovezile de afectiune si respect ale societatii romanesti. Portile Savarsinului sunt deschise su
