Tradiţiile de Crăciun din satele hunedorene sunt păstrate cu sfinţenie din moşi - strămoşi. În zilele de Ajun şi de Crăciun majoritatea satelor hunedorene abundă în obiceiuri folclorice tradiţionale.
În aceste zile, în satele hunedorene pot fi întâlnite numeroase obiceiuri păstrate cu sfinţenie din moşi - strămoşi.
Căluşarii - reprezintă un dans popular fecioresc, cu origine pre-romană, fiind cel mai vechi şi mai spectaculos dintre dansurile tradiţionale romaneşti. Ceata de căluşari este formată din 8 până la 20 de feciori, în funcţie de tradiţia locală şi de numărul feciorilor din sat, care colindă din casă în casă îmbrăcaţi în costum popular tradiţional.
Irozii sau craii, de asemenea un obicei folcloric tradiţional de Crăciun, vechi de 2000 de ani, ce interpretează "sceneta" în care este vorba de Naşterea lui Isus, venirea Magilor urmărind steaua călăuzitoare şi întâlnirea lor cu Irod. Ceata de irozi sau de crai este formată din 4-8 băieţi (în funcţie de tradiţia fiecărui sat) cu vârste cuprinse între 12 şi 14 ani, îmbrăcaţi în costum popular tradiţional.
Un alt obicei îl reprezintă Stelarii, vechi de 2000 de ani, ce vesteşte Naşterea Mântuitorului. Ceata de stelari este formată din 7-10 copii cu vârste cuprinse între 7 şi 10 ani. Au ca semn particular steaua împodobită, în unele sate copii fiind îmbrăcaţi în costum popular tradiţional.
Cetele de căluşari, irozi şi stelari merg în zilele de Crăciun în satele hunedorene de la o casă la alta şi colindă atât în stradă, cât şi în gospodăriile oamenilor. Acest eveniment face că atât locuitorii satului cât şi invitaţii aflaţi în sat să urmeze cetele. În casele unde sunt fete de vârste apropiate băieţilor din cete, aceştia le "joacă", formând perechi mixte.
Valea Jiului merge cu piţărării
În satele din Valea Jiului la loc de cinste stă obiceiul piţărăilor, denumit astfel după colăce
