Ministerul Finanţelor are un stoc de lichiditate în valută de 4,4 miliarde de euro, cu numai 200 mil. euro mai mare faţă de nivelul de pe 8 mai 2012 când Florin Georgescu, primviceguvernator suspendat al BNR, şi-a început mandatul de ministru în guvernul Ponta.

Rezerva de valută constituită în Trezoreria statului conform acordului cu FMI a înregistrat fluctuaţii considerabile pe parcursul anului în condiţiile în care acest instrument de protecţie a fost folosit intens în contextul crizei politice din vară pentru acoperirea necesarului de lichidităţi fără angajarea unor costuri usturătoare pentru buget.

Astfel, la sfârşitul lunii iulie aşa-numitul "buffer" scăzuse la 3,3 mld. euro, după ce în aprilie se apropiase de 5 mld. euro. Apoi rezerva a fost refăcută în toamnă prin două emisiuni de bonduri în euro pe piaţa internaţională care au însumat 2,25 mld. euro. Aşa se face că la un moment dat bufferul a trecut de 6 mld. euro, însă nu a rămas acolo decât scurt timp. Finanţele au împrumutat şi 763 mil. euro de pe piaţa internă pentru rambursarea unei emisiuni de obligaţiuni în euro destinată pieţei interne, astfel că această scadenţă nu a afectat rezerva de valută.

În noiembrie şi decembrie Ministerul Finanţelor a avut o activitate intensă pe piaţa titlurilor de stat, depăşindu-şi cu mult programul de atragere de lichidităţi în lei. Şi totuşi, cheltuielile din buffer au fost probabil însemnate în condiţiile în care rezerva de deficit bugetar rămasă pentru ultimele două luni ale anului a fost consistentă. Analiştii au explicat episoadele de scădere a dobânzilor la lei tocmai prin plăţile mari făcute de Finanţe către companii. De asemenea, cheltuielile făcute din rezerva de valută au fost văzute drept o explicaţie pentru temperarea presiunilor de depreciere a leului din noiembrie.

După 11 luni din acest an deficitul bugetar se situa la 1,8% din PIB