Organizarea de referendumuri pentru a consulta poporul cu privire la adoptarea unor măsuri sau legi este cea mai clară dovadă că democraţia este pe primul loc în ţara respectivă. Am văzut cum în 2009 odată cu alegerile prezidenţiale a fost organizat un referendum pentru reducerea numărului de parlamentari, anul acesta un altul pentru demiterea preşedintelui, dar şi pentru Roşia Montană, respectiv pentru gazele de şist.

Anul viitor deja premierul Ponta a anunţat un referendum cu privire la modificarea constituţiei. Şi dacă tot îl organizăm, nu putem întreba şi despre monarhie? Crin Antonescu deja s-a declarat un susţintător al monarhiei, aşadar nu cred că ar fi probleme în coaliţia de guvernământ. PSD s-a declarat un susţinător al republicii dar până la urmă România nu înseamnă PSD, aşa cum nu înseamnă nici PNL, PDL şi nici vreo alianţă dintre cele trei partide. Cel mai logic pas poate fi un referendum prin care poporul invocat de mai toţi politicienii să fie întrebat dacă doreşte actuala formă de guvernământ, de republică semi-prezidenţială, sau doreşte revenirea la monarhia constituţională şi implicit revenirea Regelui Mihai în fruntea statului, de unde a fost înlăturat abuziv pe 30 decembrie 1947 de către comuniştii susţinuţi de sovietici.

Până acum, în România, am văzut organizate o mulţime de studii, de analize, dar nimic cu privire la monarhie. Şi întrebarea este, de ce? Aşa cum ne întrebăm şi acum de ce i-a fost interzisă intrarea în ţară a Regelui între 1992 şi 1996.

Printr-un astfel de referendum, şi implicit prin modificarea constituţiei, România poate reintra în clubul select al monarhiilor constituţionale din care fac parte unele dintre cele mai avansate ţări europene precum Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Suedia sau Spania.

În aceste ţări rolul principal îl are primul ministru care este decis de parlament, cum este şi cazul Rom