În Banat, pe lângă bucuria petrecerii Crăciunului în familie, masa îmbelşugată este obligatorie. Pentru bănăţeni este o ruşine să nu ai „spaisul” plin, iar multe familii păstrează încă tradiţia tăierii porcului de Ignat. Cel puţi un porc.

În Ajunul Crăciunului sunt aşteptaţi colindătorii, iar masa este pregătită pentru sărbătoare. Cina de Crăciun este tradiţională în aproape fiecare casă din Banat, iar preparatele din porc predomină. Totuşi, pe langa nelipsitele fripturi sau cârnaţi afumaţi, pe masă se mai găsesc şi alte bunătăţi, cum ar fi supa de pasăre, cu tăiţei, sarmalele fripturile şi murăturile. Pentru desert, bănăţenii pregătesc prăjituri asorate, multe şi variate (mels-spils), dar şi cozonaci. Când vine vorba de băuturi, aproape orice familie are pe masă răchie şi vin fiert, iar în Banatul Montan, la gugulani, se bea aşa numita „vinitură a băuturii”, răchia rusească făcută din ceai negru şi răchie.

Sârbii din Banat obişnuiesc să sărbătorească Crăciunul de două ori: o dată alături de toţi ceilalţi, iar a doua după calendarul vechi, în prima săptămână după anul nou. De Ajun, după vecernie, sârbii păstrează tradiţia focului pentru arderea badniacului (un trunchi de stejar aprins pentru a simboliza căldura sufletească şi spirituală). Apoi, se serveşte enoriaşilor mâncare de post, care constă în varză, fasole şi salată orientală. La toate acestea se adăugă şi tradiţionala ţuică fiartă cu puţin piper şi miere.

La maghiarii din Banat, pe masa de Crăciun se obişnuieşte servirea ciorbei de peşte gătită după o reţetă specială. Nu doar românii servesc sarmale, ci şi ungurii. Pe lângă acestea, fripturile de raţă, de gâscă sau de curcan sunt printre specialităţile tradiţionale. Masa nemţilor este asemănătoare cu cea a celorlalţi bănăţeni, însă la ei se pune un accent special pe prăjituri, în sortimente cât mai variate.