Crăciunul este una dintre puţinele sărbători cu adevărat româneşti, care însă şi-a pierdut semnificaţiile odată cu „americanizarea” societăţii. Moşul călare vine acum cu sania trasă de reni, nu aduce colaci în dar, ci maşini sau telefoane de fiţe, iar colindele răsună doar în schimbul unor sume de bani.

Moş Crăciun era român şi venea călare. Potrivit etnologului Aurel Bodiu, denumirea Crăciunului este românească, personajul fiind un bătrân simpatic, îmbrăcat în costum tradiţional şi care călătorea pe un cal alb dacă era zăpadă şi pe un cal negru dacă vremea era mohorâtă şi ploioasă. Sărbătoarea este la origine una păgână, după apariţia creştinismului fiind asimilată Naşterii Domnului.

„Crăciunul simbolizează de fapt soarele, solstiţiul de iarnă. Ziua scade foarte mult şi oamenii făceau focuri ca să ajute soarele să treacă peste această perioadă critică. Moş Crăciun este un personaj, nu cu halat roşu, alb sau cu reni.

E un moş de la munte, care venea călare pe cal, cu traista în spate, în costum popular. Între timp personajul a fost creştinizat, a fost legat de faptul că Maica Domnului a ajuns la Crăciuneasă, soţia lui Moş Crăciun, care a ajutat-o, dar asta nu apare în nicio carte sfântă şi nu-l au alte popoare. Doar ungurii mai au ceva asemănător, însă preluat tot din tradiţia noastră”. Ceea ce ştim astăzi cu toţii despre Moşul care aduce daruri este de fapt o creaţie a societăţii moderne. „Moşul inventat de Coca-Cola nu are nimic de-a face cu cel generat de creştinism. Acesta este Crăciunul comercial, modern şi are cu totul alte trăsături. Nu avea nici haine roşii, nu venea din Finlanda şi nici nu făcea ho-ho-ho. Şi faptul că vine pe horn a fost o amăgire a părinţilor care încercau să-i facă pe copii să nu mai întrebe de ce nu-l văd niciodată şi e plecată tot de la străbunii noştri”, adaugă etnologul.

Ideea de a celebra Crăciunul, în data de 25