Sărbătoarea Naşterii lui Iisus a fost marcată din cele mai vechi timpuri şi la Cluj, iar prima astfel de atestare documentară e de acum peste 400 de ani, din anul 1605.

Istoricul Vasile Lechinţan spune că la o cârciumă de pe actuala stradă IC Brătianu, românii şi ungurii au sărbătorit cu dans Crăciunul din acel an: „În anul 1605, trebuia să vină principele Transilvaniei la Cluj şi atunci municipalitatea clujeană a lăsat să participe cu mărfuri de vânzare şi măcelarii nebreslaşi din jurul Clujului. Şi aşa i-a prins Crăciunul pe măcelarii români din Dezmir, Feleacu etc., la o cârciumă din Cluj, pe str Regelui atunci, actuală IC Brătianu. Am găsit un document că s-a dansat atât dans românesc, cât şi maghiar cu ocazia Crăciunului şi că a fost o mare veselie. Asta ar fi una dintre primele atestări documentare ale jocului românesc din Transilvania”.

Evenimentul n-ar fi fost consemnat, probabil, dacă nu era şi o „ştire” în el. „Dacă nu era scandal, nu aflam nimic de petrecere şi de dans. Dar a fost scandal, că a intrat în cârciumă unul care era de strajă în oraş, a intrat şi l-a chemat el pe unul Mihai Lăutarul şi pentru că a vrut să-l monopolizeze pe lăutar a ieşit scandal”, mai arată Vasile Lechinţan, care spune că aceasta e prima atestare a bucuriei jocului şi Crăciunului în Cluj.

Vasile Lechinţan mai povesteşte cum, potrivit documentelor istorice, au fost organizate în mai multe rânduri manifestări publice în Cluj, cu ocazia Crăciunului: „În 1906, tinerimea din Cluj-Mănăştur, în 26 decembrie, a făcut o invitaţie la spectacolul de teatru ce se organiza a doua zi de Crăciun, la şcoala Greco-Catolică din localitate, şi unde se juca şi piesa Paraclisierul, de Vasile Alecsandri. În perioada interbelică se organizau foarte frumoase manifestări de colinzi. De exemplu, în 1931, la 23 decembrie, găsim o reclamă în ziarul Patria, la o librărie în care spune că ofe