Judeţul Maramureş stă bine la capitolul tradiţii şi obiceiuri de Crăciun pentru ca Maramureşul este o zonă conservatoare.

Conform credinţei populare, de Sărbătoarea Naşterii Domnului se leagă întâi obiceiul colindatului. Cu colinda întâi trebuie să îţi intre în casă un bărbat, iar dacă intră o femeie tot anul care vine îţi va sta sub semnul răului.

Ca şi obiceiuri de Crăciun, avem furatul porţilor, obicei care există încă în multe din satele din Maramureş, agăţarea unor păpuşi în pomii sau pe porţile caselor în care există fete nemăritate sau la feciorii holtei, rămaşi neînsuraţi. Legat de masa de Crăciun, primul lucru pe care îl mâncăm de la un porc este caltaboşul, care în lumea satului tradiţional însemna viaţă.

Se spune că în dimineaţa de Crăciun este bine să te speli pe faţă cu apă de izvor proaspătă în care a fost pus un bănuţ de argint.

„Tradiţiile noastre de Sărbătorile de Iarnă care sunt pe o perioadă mai lungă de timp decât Crăciunul propriu-zis, mai exact de la 12 până la 15 zile, între Crăciun şi Bobotează sunt foarte multe. Ne aflăm într-o perioadă în care în timpurile dinaintea creştinismului avem sărbătorile legate de cultul Soarelui şi, la fel ca majoritatea sărbătorilor creştine, şi Crăciunul a venit şi s-a aşezat peste o sărbătoare veche care trebuia să dispară din conştiinţa populaţiei.

Crăciunul este o sărbătoare solară pentru că nu trebuie să uităm că Isus este numit în toate cântecele populare „lumina cea adevărată” sau „Soarele dreptăţii”. Măştile însoţesc colindătorii, chiar dacă aceştia vor cânta în noaptea de Crăciun şi în ziua de Crăciun numai colinde religioase. Deşi aceşti mascaţi sunt nişte elemente venite din perioada pre-creştină. Lumea îşi doreşte să fie atinsă de aceşti mascaţi, care fac în acelaşi timp şi foarte multă gălăgie, pentru că credinţa că vor fi apăraţi de rele.

În satul tradiţional, dar şi î