Sunt hulite că produc scump şi poluează, dar în acest an fără ele România putea rămâne în beznă. O parte a lor riscă să se închidă, iar investiţiile statului în capacităţi noi se amână de la un an la altul. Care e soluţia?
Peste 55% din energia electrică a fost produsă în termocentrale clasice, relevă datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) pentru primele zece luni ale acestui an. Faţă de aceeaşi perioadă din 2011, producţia de electricitate în termocentrale a crescut cu trei puncte procentuale. Cea mai mare parte revine termocentralelor care funcţionează pe bază de cărbune.
Acest lucru se poate observa şi din datele transmise în timp real de Transelectrica, referitoare la sistemul energetic: 46% din energia electrică era produsă pe bază de cărbune, iar 18% revenea centralelor ce utilizează hidrocarburi lichide şi gazoase şi alţi combustibili, depăşind chiar şi cantitatea de energie generată de hidrocentrale. O explicaţie vine din faptul că Hidroelectrica, care deţine în portofoliu cele mai mari capacităţi instalate, a intrat în insolvenţă în vara acestui an, iar 11 din ultimele 14 luni s-a aflat în situaţia de forţă majoră. Aşa cum a recunoscut şi reprezentantul administratorului judiciar al companiei de stat, seceta prelungită a adus pierderi semnificative Hidroelectrica, în acest an producţia nereuşind să ajungă nici măcar la 12TWh faţă de 17,6 TWh, la cât se ridică producția dintr-un an mediu hidrologic. Datele communicate de INS şi Transelectrica arată clar faptul că rolul cărbunelui a crescut în producţia de energie electrică, ceea ce este în contradicție cu politica europeană pachetul „Energie-Schimbări climatice“, care stabileşte o serie de obiective pentru anul 2020, printre care reducerea emisiilor de CO2 cu 20%, creşterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabilă şi o scădere cu 20% a consumului de en