În Armenia, masa de Crăciun nu include preparate din carne, dar are o varietate de mâncăruri delicioase, pe bază de pește, legume și cereale integrale, cum ar fi pâinile numite cheoreg sau peda, alături de fructe uscate și proaspete, brânzeturi, măsline, nuci și semințe. Se mai servește o budincă specială de Crăciun, ce poartă numele de Anushabour. Cele mai comune mâncăruri care se găsesc la fiecare masă armeană în seara de Ajun sunt peștele prăjit, salata verde și spanacul. Se servesc în general după slujba religioasă la care participă toți membrii familiei. La polonezi, Oplatek este un fel de azima care se împarte în fiecare familie în seara din Ajunul Crăciunului. Cu aceasta ocazie se fac urări reciproce, tradiția fiind păstrată de sute de ani, la fel ca și cea a mesei cu mâncăruri poloneze de post din seara de Ajun. Se servesc 12 tipuri de mâncare de post, incepând cu grâu amestecat cu nucă și miere și până la borș roșu de sfeclă și cu urechiușe sau mâncăruri din pește și urechiușe umplute cu varză sau hribi. În Austria, la fiecare târg de Crăciun sunt expuse prăjituri tradiționale numite kekse fără de care sărbătorile nu ar fi complete. Bucataria austriaca specifică de Crăciun include crap prăjit, preparate din carne de gâscă, suncă, tort Sacher, mousse-ul de ciocolată și prăjiturele numite lebkuchen și sterne. Șnițelul vienez este de asemenea o mâncare apreciată ce se face din carne de vită, prăjit în unt și servit cu o garnitură din lămâie, anșoa, capere și puțin pătrunjel, alături de cartofi copți cu chimen. Masa de Crăciun în Australia se sărbătorește în miezul verii, iar multe mâncăruri cum ar fi cele cu șuncă, pui și curcan sunt servite în general reci. Grătarele reprezintă o altă modalitate de a fugi de căldura emisă de cuptor. Se mănâncă fructe de mare și pește, iar la desert Pavlova, un fel de bezea cu fructe de sezon, cum ar fi mango sau cireșe. Se măn