Începînd cu 2014, UE ar trebui să funcţioneze în bazele unui alt cadru financiar, dar şansele de a obţine finanţări robuste scad. În ianuarie 2013 liderii UE se vor reuni din nou şi vor relua discuţia, terminată cu un eşec în 23 noiembrie.
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
Se caută o reducere de cel puţin 100 de miliarde de euro faţă de propunerea iniţială de 1025 de miliarde de euro.
Ultima suma aflata pe masa in 23 noiembrie 972 de miliarde de euro si ea este prevazuta sa scada in continuare intrucât nemultumeste total Marea Britanie si alte mari contribuitoare la bugetul UE.
Presedintele UE Herman Van Rompuy a anuntat deja ca vor fi reduse, fie si cu putin, salariile functionarilor europenilor, cele de care nimeni nu cutezase sa se atinga pâna acum.
Agricultura si coeziunea vor avea de suferit poate mai mult decât se crede, desi pentru moment, ele au fost mai mult sau mai putin crutate de austeritatea europeana.
Pentru coeziune, se stie deja ca alocarile nationale nu vor putea creste decât cu 10% fata de sumele actuale.
In 23 noiembrie România a reusit totusi sa obtina câteva aranjamente interesante care vor ramâne ca atare dupa 2014.
Acestea se refera la o accesare mai rapida a fondurilor. Cofinantarea proiectelor românesti ramâne mai departe in proportie de 95% asigurata de UE si de doar 5% de partea româna.
La fel, 4% din valoarea contractelor va fi platita in avans, inainte de inceperea proiectelor.
Iar pentru agricultura, România a obtinut dublarea subventiilor directe de la 5.5 miliarde, cât au fost acordate intre 2007 si 2013, la 11 miliarde dupa 2014.
Mihaela Gherghişan, Bruxelles
Începînd cu 2014, UE ar trebui să funcţioneze în bazele unui alt cadru financiar, dar şansele de a obţine finanţări robuste scad. În ianuarie 2013 liderii UE se vor reuni
