După o primă parte a anului, marcată de alegeri parlamentare cruciale, a doua sa jumătate a reprezentat în mod cert proba de foc pentru noul guvern de la Atena. În primul său discurs în plenul Parlamentul Elen, la începutul lunii iulie, premierul Andonis Samaras afirma că Grecia nu va cere schimbarea termenilor celui de-al doilea pachet de salvare, cel puţin nu imediat.
Corespondentul RFI şi RRA la Atena, Monica Chihaia
Şeful exectutivului de la Atena accentua chiar cât de decis este să aplice măsurile de austeritate solicitate de creditorii internaţionali, dezicându-se astfel în totalitate de propriile declaraţii electorale.
Sub presiunea programului impus de Troica instituţiilor creditoare, vizând economii de cel puţin 11,5 miliarde de euro, pe fondul avertismentelor că programul ar fi putut fi ultima şansă (în caz contrar Grecia riscând să piardă ajutorul financiar internaţional), guvernul şi-a îndreptat din nou atenţia asupra posibilităţii de a reduce suplimentar salarii şi pensii, precum şi locuri de muncă.
Îndepărtarea de poziţiile susţinute înainea alegerilor a produs tensiuni vremelnice în interiorul coaliţiei guvernamentale şi, desigur, nemulţumiri sociale. La finele lunii august, premierul a programat un turneu oficial, cu scopul declarat de a primi sprijin politic din partea principalilor lideri europeni (de care se va bucura, de altfel, în continuare).
La sfârşitul lunii septembrie a fost organizat primul protest major împotriva noului guvern, înaintea prezentării măsurilor de reducere a bugetului și supunerii proiectului de lege spre aprobarea parlamentului. Un moment important, înaintea summit-ului european din 8 octombrie, în cadrul căruia urma să fie decisă eliberarea tranșei de împrumut estimată la peste 30 miliarde de euro, amânată din luna iunie.
Hotărârea nu a fost luată însă atunci. Motivul? Programu
