Pregătirea mesei de Crăciun începe încă din ziua de Ignat, când, imediat după tăierea porcului, gospodarii încep prepararea cărnii. Atunci se pregătesc slănina, caltaboșii și sângeretele. Gospodinele pun deoparte carnea pentru sarmale, pentru friptură și osânza pentru prăjituri. După ce porcul a fost tăiat şi tranşat, se face Pomana porcului, denumire tradițională răspândită în zona rurală. Într-un ceaun se pun la prăjit bucăți de carne și măruntaie, servite alături de mămăliguță caldă. Zilele ce urmează sunt cele dedicate preparării bucatelor, iar pentru aceasta la mare rang se află condimentele. Din sertăraşele fiecărei bucătării nu trebuie să lipsească piperul şi foile de dafin, ienibaharul, nucşoara, usturoiul, ghimbirul, boiaua de ardei, condimentele pentru cârnaţi, cimbrul, dar şi altele, mai moderne, cum sunt oregano sau curry. Preparatele tradiționale nu lipsesc de pe masa de Crăciun în nicio gospodărie. Rețetele sunt vechi de mai multe generații și sunt păstrate cu sfințenie. Printre cele mai iubite preparate sunt cârnații, toba și piftia de porc. Se prepară cu mult usturoi și condimente. În Moldova, există obiceiul ca de Crăciun să se pună într-un castron sub fereastra câte puțin din toate mâncărurile, fără a gusta însă din ele, iar noaptea se spune că vine ursitorul și degustă din bucate. Tot în Moldova există o multitudine de preparate specifice Crăciunului. Chişca moldovenească cu crupe de porumb alb se prepară din intestinele mari ale porcului, umplute cu porumb alb, zarzavat şi jumări, care se fierb apoi se prăjesc. În Bucovina și Moldova, din turtele făcute de Crăciun se păstrează puțin până primăvara, când sunt puse între coarnele vitelor la momentul pornirii acestora la arat. Un alt sortiment de preparate de porc care nu lipseşte niciodată din gospodările de la sat poartă numele de găluşte din prapur. Acestea se prepară din ficat condimentat, care e