2012 în Grecia - al cincilea an de recesiune şi al treilea de austeritate - s-a dovedit, fără îndoială, şi cel mai dificil pentru guvernanţi, dar în primul rând pentru populaţie. Începutul anului a adus aprobarea de către creditorii internaţionali a unui împrumut de 130 miliarde de euro, deşi devenise tot mai clar că nu aceasta trebuie să fie soluţia; primul (109 miliarde de euro) arătase deja că alunecarea spre insolvenţă a statului elen nu putea fi astfel oprită.
Corespondentul RFI şi RRA la Atena, Monica Chihaia
Aşa-numitul “pachet de salvare” şi, ulterior, acordul privind implicarea Sectorului Privat în prescrierea a peste 100 miliarde euro din datoriile Greciei nu au putut pune capăt îndoielilor privind viitorul ţării. În lipsa aplicării unor reforme structurale realiste, fără compromisuri, dar şi a unui program coerent de creştere economică, devenea limpede că alte căi de salvare, în afara acestora, nu există.
Primele luni ale anului au fost marcate de negocierile privind programul de măsuri impus în schimbul noului plan de asistenţă financiară. În acest context, determinat de consecinţele crizei economice, politice şi sociale, grecii s-au prezentat la urne în prima duminică a lunii mai - în opinia analiştilor - pentru cele mai critice alegeri de la căderea juntei militare (1974).
Rezultatele scrutinului au transmis mesajul clar al alegătorilor: schimbarea politicilor eşuate, socialiştii din PASOK şi conservatorii Noii Democraţii, principalele două formaţiuni pe scena politică a ţării timp de aproape patru decenii, fiind părăsiţi de o mare parte a electoratului tradiţional. De nemulţumirea populaţiei a profitat Coaliţia Stângii Radicale (SYRIZA) - condusă de Alexis Tsipras, cel mai tânăr lider politic grec (38 ani) - care s-a situat pe locul al doilea, cu 16,7%. Surpriza de proporţii: partidul extremist Zori Aurii, care a urcat d
