Cea mai mare dezamăgire a lui Jean Valvis, omul de afaceri elveţian de origine elenă care și-a dobândit averea din apa Dorna și notorietatea prin răfuieli mediatice cu patronul FC Rapid, e asociată la unicul proiect în care a fost acționar minoritar – clubul de fotbal Rapid București.
” În 2006 am făcut un efort uriaş să transform o asociaţie sportivă într-o industrie sportivă adevărată, cu toate caracteristicile unei corporaţii - departamente, delegare de putere, transparenţă şi audit, marketiung, fonduri financiare, sistem bancar în spate (...) Când acționarul majoritar a constatat că pierde controlul, a dat cu piciorul la găteala cu lapte”, privește retrospectiv proprietarul Valvis Holding, cu afaceri estimate la 25- 26 de milioane de euro în 2012.
De fapt, marea lui dezamăgire nu este că nu a ”rezolvat problema Rapidului, ci că n-am rezolvat Bucureştiul cu o sală închisă şi puteam să fac asta. Cu 5 milioane de euro în 2006, majorarea de capital de care vorbeam la momentul acela, băncile veneau cu alte 25-30 mil. de euro şi făceam un stadion modern de fotbal. Dotam Bucureştiul nu numai cu un super station, cum e acum Arena Națională, dar ideea mea era să-l facem multifuncţional (...) îmbinam fotbalulo cu spectacolul și puneam România pe harta evenimentelor culturale majore europene”, explică Valvis.
În concluzie, ”în afară de dezamăgirea personală pe care o am pentru că n-am putut să-mi realizez un visul frumos şi pentru Rapid, dar şi pentru România culturală, m-am convins că Jean Valvis nu este compatibil cu fenomenul fotbalului românesc”.
”Am fost naiv – continuă Valvis – când am declarat că Rapidul o sa ajungă un Manchester United al Balcanilor”.
Întrebat dacă va dispărea Rapidul din peisajul forbalului romînesc, Valvis s-a limitat să declare că ”totul depinde de înțelepciunea șefilor. George Coposa
