- Desemnarea ca premier a lui Victor Ponta a însemnat şi un pact de neagresiune între el şi preşedintele Traian Băsescu. A fost impus din afară, cum se spune în presă, sau oştile s-au săturat de război?
- Prin natura lor, oştile nu se satură de război, dar de data aceasta, nu-şi mai pot permite să-l continue: cei învinşi, în frunte cu Traian Băsescu, pentru că au pierdut la un scor care nu le lasă nici o marjă de manevră, iar învingătorii, pentru că au vistieria goală şi nu rezistă fără sprijin financiar extern. Rezultatul acestei situaţii confuze a fost un pact de coabitare - sau "colaborare instituţională” - între preşedinte şi premier, menit să asigure Occidentul că situaţia din România nu va degenera din nou într-un haos politic.
Aşadar, indiferent dacă a fost sau nu cerut ca atare de forurile europene şi de la Washington, pactul în cauză a fost impus de exigenţele lor şi nu a izvorât din dorinţa sinceră a unor combatanţi politici oneşti, de a pune capăt unui război politic devastator. Obligat de eşecul electoral al ARD să accepte majoritatea covârşitoare şi periculoasă a USL, Traian Băsescu "a înghiţit porcul”, ca să folosim propria sa metaforă, şi l-a desemnat pe Victor Ponta premier, renunţând la un presupus plan B, care ar fi constat în numirea unui independent, combinată cu o tentativă de rupere a USL şi reconfigurarea majorităţii parlamentare. Nu putem exclude ca această renunţare să fi fost impusă din exterior, pentru a evita dezordinea socială - manifestaţii de stradă conduse de "revoluţionari” şi ofiţerii bine hrăniţi ai colonelului Dogaru - pe care ar fi generat-o planul B. În ceea ce priveşte celălalt semnatar al pactului, Victor Ponta, nu ne putem imagina că ar fi avut vreo dorinţă sinceră de a face pace cu preşedintele pe care s-a luptat din răsputeri să-l elimine din viaţa politică. Realităţile economice îl obligă î