Sectorul 1 din Bucureşti pare, privit prin geamul murdar al achiziţiilor publice, una dintre cele mai bogate unităţi administrativ-teritoriale din România. Aici se reabilitează termic şi se văcsuiesc în culori frumoase blocurile de locuinţe, fără ca proprietarii să plătească vreun ban. Aici se cheltuiesc milioane de euro pentru curăţenia din pieţe, aici se sparg bani pe marcaje rutiere care par pline de cristale Swarovski, aici se renovează de ani de zile o primărie care va ajunge să coste cât una dintre marile piramide egiptene.

Altfel spus, sunt bani. Atât de mulţi bani, încât Andrei Chiliman, cinstitul şi harnicul primar al sectorului, nu mai ştie ce poate face cu ei. Dacă aruncatul cu bani în câini i-ar aduce voturi, ar face-o şi pe asta fără să stea prea mult pe gânduri. Evident, banii nu sunt ai primarului şi nici măcar nu vin din impozitele şi taxele plătite de către locuiorii sectorului 1. Nu, nu sunt nici bani din fonduri europene, nici bani alocaţi de Guvern şi nici nu i-a murit sectorului 1 o mătuşă bogată care să-i lase vreo moştenire senzaţională. Nu, cei mai mulţi bani sunt împrumutaţi, urmând a fi returnaţi, dacă e de unde, în următorii zeci de ani. O perioadă suficient de lungă pentru ca Andrei Chiliman să se fi retras deja la pensie, ca să-şi ronţăie comisioanele. Căci la asemenea contracte fabuloase ar fi şi păcat să nu existe fie un comision, fie un parandărăt mic.

Să luăm, de exemplu, una dintre ultimele găselniţe ale oamenilor lui Chiliman: „Lucrări de reparaţii, întreţinere şi recondiţionare ansambluri şi echipamente de joacă, echipamente de fitness în aer liber, produse de mobilier urban (bănci, coşuri de gunoi, mese de şah, mese de tenis) aferente spaţiilor de joacă şi de fitness în aer liber“. Pentru acest contract generos, Administraţia Domeniului Public din sectorul 1 va plăti unei firme din Piteşti (DFS Center Group) suma