Greu de imaginat mostre mai edificatoare pentru imoralitatea clasei politice romanesti decat doua dezvaluiri post electorale, una din Opozitie, una de la Putere.
Avem pe de-o parte, acordul secret UDMR-USL, prin care Uniunea le promitea maghiarilor sa guverneze impreuna dupa 9 decembrie. Asadar, Victor Ponta nu a vorbit de capul lui in seara alegerilor cand a anuntat inceperea negocierilor cu UDMR. Mai tarziu, insa, maghiarii au fost aruncati fara scrupule din barca de liberali si de o parte dintre baronii PSD. Nu mai era nevoie de ei pentru majoritatea de aur, de doua treimi, si atunci de ce sa le mai dea o felie, cat de mica de cascaval?
Crin Antonescu si Victor Ponta nu au reusit sa explice de ce nu a fost respectat acordul. El a fost semnat dupa referendum, deci non combatul de atunci al maghiarilor nu mai putea constitui o incalcare. Maghiarii nu au deranjat cu nimic Guvernul Ponta.
Liderul liberal le reproseaza ca au cerut ministere. Si ce ar fi trebuit sa ceara, ce a cerut fiecare partid din actuala Putere? Chiftele, posturi de femei de serviciu? Practic, USL si-a batut joc ce maghiari. S-a asigurat de sprijinul lor pe vremea cand nu era sigur de victorie si i-a evacuat atunci cand s-a convins ca nu mai are nevoie de ei.
Principalul argument invocat de reprezentantii USL pentru respingerea maghiarilor a fost unul moral nevoie mare: nu ne putem alia cu cei care au guvernat alaturi de Traian Basescu (de parca UNPR n-ar fi facut parte din guvernele PDL) si cu cei care au sabotat referendumul. Dar, in toamna, cand liderii USL au semnat acordul cu UDMR si le-au promis sa guverneze impreuna, nu era vorba despre maghiarii lui Basescu, sabotorii de referendum?
Si, apoi, de ce era nevoie ca acest acord din toamna sa fi fost secret, nu numai fata de presa, ci si fata de poporul USL, ca sa zic asa? Adica una vorb