Rezultatul unui efort ştiinţific de proporţii, studiul Global Burden of Disease 2010 confirmă şi cuantifică schimbările produse în ultimele decenii în sănătatea publică globală. Care sunt acestea şi ce date există despre România aflăm din analiza realizată de dr. Mihail Călin.

După cum anunţam în numărul trecut al săptămânalului nostru, la 14 decembrie a fost lansat Global Burden of Disease Study 2010 (Studiul asupra poverii globale a bolii – GBD), realizat de Institute for Health Metrics and Evaluation din cadrul Universităţii Washington, cu colaborarea Şcolii de Sănătate Publică Harvard, Şcolii de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, Colegiului Imperial din Londra şi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Considerat „cel mai mare efort ştiinţific sistematic din istorie de cuantificare a nivelurilor şi trendurilor problemelor globale de sănătate“, studiul a dezvoltat noi instrumente statistice pentru obţinerea a circa 650 de milioane de estimări. Trecem în revistă, în continuare, doar cele mai importante descoperiri pe care le conţin cele şapte studii publicate într-un număr triplu al revistei britanice The Lancet. Speranţe inegale de viaţă

Estimarea cât mai corectă a numărului de decese pe vârste şi sexe la nivel statal, regional şi mondial este un punct de pornire esenţial în evaluarea poverii globale a bolii. Ratele mortalităţii, în special a ceea ce poate fi considerată mortalitate prematură, reprezintă un imbold pentru politicile publice, mai ales când cauzele acesteia pot fi stabilite. Nivelurile mortalităţii s-au schimbat foarte mult în ultimii 40 de ani, mari progrese înregistrându-se în reducerea deceselor copiilor sub cinci ani; cu toate acestea, numărul deceselor tinerilor adulţi a crescut în ultimele două decenii, mai ales în Europa de Est, prin mortalitatea cauzată de consumul excesiv de alcool, şi în sudul şi estul Africii