Vechile credinţe populare spun că pe 31 decembrie se ”îngroapă” anul vechi, se deschid cerurile şi vorbesc animalele. De pe masa de Revelion nu trebuie să lipsească porcul şi peştele, în schimb nu are ce căuta carnea de pasăre.

Potrivit muzeografului Carmina Maior, din cadrul Complexului Naţional Muzeal Astra, vechile tradiţii populare spun că în 31 decembrie ”se deschid cerurile şi vorbesc animalele”, iar vremea arată cum va fi anul care vine. Dacă este senin, anul va fi secetos, dacă este înnorat, anul va fi ploios, dacă este lună plină, va fi an mănos.

Tot în noaptea dintre ani, se ascunde furca pentru ca ai casei să nu fie muşcaţi se şarpe, iar pe masa de Revelion se aşează carne de porc,”că merge înainte” şi peşte, pentru că este vioi. În schimb, nu se mănâncă pasăre,”că scurmă înapoi”.

În seara de Revelion se lasă porţile descuiate şi lumina şi focul aprinse, copii colindă cu pluguşorul şi sorcova iar ţiganii cu capra. În Mărginimea Sibiului, în noaptea dintre ani ”se îngroapă anul”, ceata junilor aduce un "sicriu" cu zdrenţe şi îl arde în piaţa satului în chiotele mulţimii.

Pe 1 ianuarie, dacă este vreme bună, va fi anul bun; dacă ninge, va fi belşug; dacă este senin şi ger, oamenii vor fi sănătoşi, dacă pomii au chiciură, vor fi poame multe. În dimineaţa primei zile din an, oamenii pun mâna pe uneltele cu care vor să aibă spor la muncă.

Se merge cu” Pluguşorul”, “Vasilca ”,” Sorcova”, „Semănatul”, Dezlegatul anului”, se face “Masa Moaşei” iar oamenii îşi fac urări de sănătate şi belşug şi caută să fie veseli ca să le meargă bine peste an. La fel ca în noaptea de Revelion, se petrece, se mănâncă preparate din porc (râmă înainte), nu se mănâncă pasăre (scurmă înapoi).

Noaptea în care fetele tinere aflau când se mărită

În localitatea sibiană Răşinari, pe vremuri,