Întrebare: Mai sunt şi alte probleme?
Răspuns: Banii aceştia provin, în marea lor majoritate, de la cetăţenii ţărilor “donatoare”, respectiv din ţările dezvoltate ale Uniunii Europene ( care primesc mai puţin decât dau ) la care se adaugă şi sume provenite de la ţările din U.E. mai puţin dezvoltate (exemplu România), care primesc mai mult decât dau. Cetăţenii din ambele categorii mai sus menţionate cer, pe drept cuvânt, transparenţă în cheltuirea fondurilor, respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice, cu alte cuvinte, evitarea oricăror forme de corupţie.
Î.: Puteţi da un exemplu în această direcţie?
R.: Desigur. Dacă primeşti bani să construiesti un drum, nu-ţi cumperi avion, decât dacă ai primit, ab initio, aprobarea să cumperi avion.
Î.: Din această construcţie bugetară ai şanse să pierzi?
R.: Dacă nu ai capacitate să tragi din fondurile puse la dispoziţie, chiar dacă ai sume disponibile din bugetul U.E. cu mult mai mari decât ce dai în bugetul U.E., rişti să dai mai mult decât primeşti. Deci pierzi. Aceeaşi situaţie este în cazul fondurilor fraudate, când trebuie să dai înapoi ce ai primit până la acel moment.
Î.: Care este situaţia pentru perioada 2014 – 2020 ?
R.: Prin instalare crizei financiare şi economice, bugetul Uniunii Europene se prefigurează a fi diminuat. Reducerea trebuie să se regăsească într-un anumit capitol al bugetului. Sunt voci care doresc să diminueze fondurile de coeziune. Deci tocmai acele fonduri care ajută ţările rămase în urmă din Uniunea Europeană să se dezvolte. Aceasta este una din temele principale care a fost discutată la Reuniunea specială a Consiliului European din 22-23 noiembrie 2012.
Î.: Ecourile acestei reuniuni, ca şi evenimentele care au precedat reuniunea, au fost mai “gălăgioase”. De ce?
R.: A fost o problema de legitimitate şi rep
