Fostul premier britanic, Margaret Thatcher, a ordonat, în 1982, dispunerea unei armate de spioni în sudul Spaniei pentru a se asigura că, în Gibraltar, nu se va petrece un atac-surpriză precum cel din Falklands, arată documente declasificate de autorităţile britanice.

Thatcher era obsedată da faptul că spaniolii ar putea încerca să recâştige stâncile, capturate de Marea Britanie în 1704, în timp ce armata britanică era ocupată cu războiul din Atlanticul de Sud.

Invadarea de către Argentina a Insulelor Falklands în aprilie 1982 a coincis cu “dezgheţul” relaţiei dintre Spania şi Marea Britanie.

Ministerul britanic al Apărării încerca să calmeze temerile premierului, explicând că Spania post-fascistă era dornică de a intra în NATO şi în Comunitatea Economică Europeană şi că nu va dori să-şi spulbere aceste şanse îmbarcându-se într-o aventură militară.

Premierul a fost asigurat că, în orice caz, istmul care leagă Gibraltarul de Spania era uşor de apărat şi că, în decurs de o săptămână, armata ar fi putut fi trimisă acolo.

Thatcher nu s-a lăsat convinsă şi a ordonat o altă estimare a situaţiei din Gibraltar de către Comisiile pentru serviciile secrete, care coordonează agenţiile secrete britanice. Acel raport a fost de asemenea liniştitor, sugerând că singurul risc pentru colonia britanică venea de la unele elemente extremiste din forţele armate spaniole care organizau atacuri neautorizate, la scară mică, drept “acte de bravadă”.

Cu toate acestea,Thatcher a luat măsuri de întărire a apărării. O trupă de infanterie a fost trimisă acolo, precum şi mai multe rachete sol-aer. Generalul William Jackson, guvernatorul Gibraltarului, a cerut şi dispunerea unor bombardiere, în contextul unui exerciţiu cu amfibii al armatei spaniole.

Luată prin surprindere de invazie

Invazia din 1982 a Insulelor Falkland de către Argentina