“Noaptea cea mai lungă”, manifestarea culturală pe care Muzeul Bucovinei o organizează an de an pe data de 22 decembrie, la momentul solstiţiului de iarnă, a circumscris şi la cea de-a X-a ediţie momentele principale care au consacrat această sărbătoare nocturnă.

Lumină pentru libertate

“Noaptea cea mai lungă”, care, în anul 2003, atunci când s-a instituit ca eveniment în perimetrul sucevean avea caracterul unui Revelion al Artelor (menit să încununeze întreaga activitate culturală desfăşurată pe parcursul anului) s-a structurat într-o formulă care cuprinde câteva secvenţe esenţiale: un moment comemorativ închinat eroilor Revoluţiei Române care s-au jertfit pentru libertate, un medalion omagial dedicat unei personalităţi care prin întreaga activitate desfăşurată merită preţuirea şi recunoştinţa comunităţii, un concert de colinde susţinut de formaţia Hara.

Momentul comemorativ cu genericul „Lumină pentru libertate”, care se desfăşoară în afara instituţiei muzeale, în Piaţa Drapelelor din apropierea Palatului Administrativ, a urmat tipicul obişnuit şi a constat în aprinderea lumânărilor aşezate în formă de cruce în faţa Monumentului Martirilor şi Eroilor Bucovinei. „Este - aşa cum a spus Constantin-Emil Ursu, directorul general al instituţiei muzeale sucevene - un moment menit să menţină vie memoria eroilor care au căzut la Revoluţia din decembrie '89”.

Medalion omagial dedicat muzeografului Mihai Vasiliu

„Noaptea cea mai lungă” a continuat la Muzeul de Istorie, care şi-a întâmpinat oaspeţii cu bradul împodobit din foaier şi cu ghirlandele luminoase care ornamentau balustradele scărilor ce duceau spre palierul de la etaj, acolo unde era amenajat locul de desfăşurare a manifestării.

De-a lungul anilor, medalionul omagial a vizat o serie de personalităţi culturale şi ştiinţifice sucevene precum scriitorul Onu Cazan, grafic