În comuna Dumitreşti, datinile şi tradiţiile de iarnă şi în special de Anul Nou se mai păstrează încă. Un rol important în ducerea mai departe a „comorilor străbune“ îl are Căminul Cultural „Alexandru Dobrescu“, prin directorul său Monica Caliţeanu, care încearcă din răsputeri să menţină datinile şi obiceiurile din perioada sărbătorilor de iarnă şi nu numai. La Dumitreşti, pe 30 decembrie, de pe la ora 11.00, copii mici formează cete de plugari şi merg să are o brazdă la toate gospodăriile satului în care trăiesc, iar dacă le rămâne timp merg şi în celelalte sate din comună. Au cu ei clopoţei, tălăngi, buhai, bici, simbolizând alungarea spiritelor rele.

În ziua de 31 decembrie cete de urători alcătuite din băieţi de peste 18 ani formează cete mari de plugari, mascaţi în diferite personaje şi pleacă la urat prin satele comunei. Au cu ei tă-lăngi, urs confecţionat din stuf, capră, buhai, bici, acordeon. Se joacă ursul şi capra pe la gospodăriile oamenilor, se spune pluguşorul, se face foarte mult zgomot semnalând că anul se va înnoi.

În unele sate un alt obicei este punerea în scenă a unei piese de teatru popular prin care se ironizează anumite persoane din localitate. Un obicei care s-a pierdut în negura timpului a fost acela al cetelor de irozi. „Pe 31 decembrie, în noaptea de Revelion, când masa este plină de bucate tradiţionale: sarmale, cârnaţi, friptură, caltaboş, tobă, bat în uşile gospodarilor ţiganii din satul Linie umblând cu Vasilca, prevestind sosirea Sfântului Vasile, prima sărbătoare mare din an. Vasilca este confecţionată dintr-un sfert de cap de porc învelit într-o basma viu colorată, ornamentată cu cercei, mărgele şi multe oglinzi“, a spus Monica Caliţeanu, directorul Căminului Cultural din Dumitreşti.

Tot în ziua Sfântului Vasile, copii mici vin să semene gospodarii, semn de belşug pentru noul an. Se seamănă cu grâu, fasole şi