Chipăruşul, dansul cu măşti de la Nereju, a fost înregistrat la OSIM Tradiţiile care au dus faima judeţului Vrancea, unele unice în ţară, sunt în pericol de a fi uitate u unele consilii locale au încercat stimularea componenţilor unor formaţii, dar aceştia dispar pe rand fără ca tinerii să se arate interesaţi de preluarea tradiţiilor u “prin pierderea tradiţiilor, ne pierdem rădăcinile”, spun specialiştii u primarul din Nistoreşti, membru în formaţia de flueraşi, spune că dansul şi cantecul s-au născut datorită statorniciei, iar acum tineretul a plecat din sat u Chipăruşul de la Nereju, Uncheşii de la Păuneşti, colindătorii de la Ramniceni, buciumaşii, flueraşii şi cimpoierii de la munte sunt încă obieciuri cu care ne putem mandri

Se spune că prin păstrarea tradiţiilor ne păstrăm identitatea, însă ce ne facem atunci cand constatăm că din ce în mai multe dintre tradiţiile şi obiceiurile de odinioară se pierd sau nu mai sunt deloc autentice? Cu toţii ne aducem aminte în preajma sărbătorilor de anii copilăriei minunate din satul bunicii sau chiar al părinţilor, cand zilele de sfarşit şi de început de an erau pline de colindători şi plugari care nu aşteptau bani, ci doar să fie serviţi cu de-ale gurii pregătite special pentru ei de gospodina casei! Cele mai interesante tradiţii, specifice zonei, sunt întalnite, încă, în zona de munte a judeţului, dar pentru cat timp oare? Colindul, sorcova, plugul, jocul ursului şi jocul caprei sunt răspandite în toate localităţile judeţului, dar din păcate numărul tinerilor care le practică se micşorează de la an la an.

Fluieraşii din Paltin, adunaţi cu greu la festivaluri

La Paltin, de exemplu, tot mai puţini tineri mai merg cu Pluguşorul, iar versurile acestuia nu mai sunt compuse, aşa cum se făcea candva, de tineri, în funcţie de gospodăriile în care intrau. Acum tot cei mai în varstă o mai fac, însoţiţi