Legi incomplete din România şi Ungaria împiedică finalizarea unor proiecte transfrontaliere finanţate din fonduri UE

Amânarea aderării României la Spaţiul Schengen impune amendarea legilor de la frontieră

Acte normative care reglementează şi limitează circulaţia în zona frontierei de stat, în vigoare atât în România cât şi în Ungaria, blochează finalizarea unor proiecte transfrontaliere. Proiectele periclitate, care presupun, printre altele, amenajarea unor piste de biciclete care să treacă graniţa, au o valoare totală de aproximativ 10.000.000 de euro. Consilierul judeţean Vasile Ciocan trage un semnal de alarmă şi vrea să reunească reprezentanţii autorităţilor române şi maghiare la masa discuţiilor, înainte ca beneficiarii proiectului, autorităţi şi ONG-uri situate de o parte şi de cealaltă a graniţei, să fie nevoiţi să scoată din pământ banii deja cheltuiţi, pentru a-i rambursa UE.

Legi buclucaşe şi în România, şi în Ungaria

Este vorba despre Legea 36 din 16 ianuarie 2002, respectiv Legea 105/2000, dar şi de un pachet de legi maghiare, care conţin elemente prin care se reglementează activităţile permise în zona frontierei de stat. În prezent, legislaţia din cele două ţări permite înfiinţarea unor puncte temporare de trecere a frontierei la ocazii speciale. Fostul şef al Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Bihor, consilierul judeţean Vasile Ciocan, doreşte însă ca pe digul Someşului şi pe Tur, în zona de acţiune a două dintre cele patru proiecte afectate de cadrul legislativ învechit, să fie înfiinţate puncte de trecere a frontierei cu control simplificat, care să funcţioneze în week-end şi pe timp de vară. “Maghiarii au şi ei de lucru la legislaţia care vizează aceste aspecte”, a afirmat Ciocan. În cazul în care legile ar fi amendate, sătmărenii ar putea circula nestingheriţi până în Ungaria, pe dig, pe biciclete.

Patru proie