Preşedintele Barack Obama încearcă zilele acestea să îi aducă din nou şi fără întârziere la masa negocierilor pe republicanii şi democraţii din Congres, în vederea obţinerii unui compromis pe tema deficitului bugetar.
La Washington, ambianţa este deosebit de tensionată, iar clivajul între democraţi şi republicani este atât de pronunţat, încât mulţi politologi nu cred în găsirea rapidă a unui acord bugetar, deşi alegerile prezidenţiale au trecut şi deşi criza economică presează, la fel şi datoria publică, ajunsă la un nivel periculos.
Până acum, negocierile au eşuat, fiecare tabără, democrată şi republicană, rămânând pe propriile poziţii. La începutul săptămânii, ministrul de Finanţe, Timothy Geithner, a anunţat că plafonul legal va fi atins luni şi "imediat" vor fi luate "măsuri excepţionale" pentru evitarea unei încetări de plată a ţării.
Analiştii cred însă că pieţele financiare ar putea forţa mâna democraţilor şi a republicanilor în vederea semnării unui acord de ridicare a plafonului datoriei publice. În august 2011, acesta a fost ridicat la 16.400 de miliarde de dolari, sumă dincolo de care, teoretic, Statele Unite nu mai au dreptul să se împrumute de pe pieţe, pentru a se finanţa sau pentru a rambursa creditele şi Congresul a impus data fatidică de 31 decembrie 2012, cu ameninţarea "zidului bugetar". Expresia acoperă o ridicare a impozitului cu două procente pentru toţi americanii, blocarea alocaţiilor de şomaj pentru două milioane de şomeri şi intrarea în vigoare a tăierilor automate de 600 de miliarde de dolari în domeniul cheltuielilor publice.
Banca centrală americană, FED, avertizează de câteva luni că nu va avea mijloace să împiedice, în acest caz, recăderea economiei în recesiune. Pe poziţii forte după realegerea la Casa Albă, Barack Obama nu doreşte să cedeze însă în ceea ce priveşte mărirea impozitelor celor mai bogaţi. Re
