Roland Jahn, directorul Oficiului Federal pentru studierea arhivelor fostei Securităţi est-germane, Stasi (BstU), face un bilanţ al CNSAS-ului german şi vorbeşte despre importanţa cunoaşterii documentelor pentru istoria recentă, cît şi pentru victimele represiunii comuniste. Totodată anunţă că anul viitor se va începe cu reconstituirea digitalizată a resturilor de documente distruse în ultimele zile ale existenţei Germaniei de Est.
Corespondentul RFI la Berlin, William Totok
În depozitele Oficiului Federal pentru studierea arhivelor fostei Securităţi est-germane, Stasi (BstU) se află milioane de bucăţele de hîrtie, depuse în 15.000 de saci. Sunt resturile unor documente distruse de ofiţerii Stasi după căderea Zidului de la Berlin în noiembrie 1989. Operaţiunea a continuat pînă-n ianuarie 1990, cînd grupuri civice au ocupat centrala poliţiei politice. Tot atunci cineva dintre manifestanţi a scris pe un perete exterior al centralei cuvîntul “Securitate” (a se vedea fotografia), sugerînd o analogie între cele două servicii secrete, cel din România ceauşistă şi cel din Germania răsăriteană.
Operaţiunea de distrugere a unor dosare avea ca scop ascunderea identităţii unor colaboratori neoficiali şi a unor acţiuni conspirative iniţiate de către Stasi. Pînă-n prezent, specialiştii Oficiului au reuşit să refacă manual un milion 500 de mii de file. Dacă s-ar continua munca efectuată în acest ritm de 30 de persoane, reconstituirea materialelor ar avea o durată între 600 şi 800 de ani.
Acest calcul aproximativ aparţine Institutului de Cercetări şi Tehnică aplicativă Fraunhofer.
Între timp, s-a inventat un program care va permite reconstituirea cu ajutorul calculatoarelor. Anul viitor, în cadrul Oficiului va începe operaţiunea de refacere digitalizată a documentelor. În opinia directorului Oficiului, Roland Jahn, un fost dizident est-german, ex
