Oamenii meleagurilor lui Creangă, Calistrat Hogas, Ion Ionescu dela Brad, C. I. Istrate, Panait Musoiu s.a. au păstrat prin furtuna veacurilor datini si obiceiuri care reprezintă, asa cum afirma Al. Epure - istoric literar, fiu al Romanului, lanturi ale solidaritătii cu trecutul si ale frătiei. Presa acestor locuri de la începutul secolului trecut este plină de informatii privind traditia de Anul Nou în această parte a Moldovei. Astfel, profesorul Al. Epure de la Liceul Roman Vodă, consemna la 17 decembrie 1934, într-un ziar local, în articolul intitulat „Datini de Anul Nou“, obiceiurile prilejuite cu ocazia acestui eveniment în cuprinsul judetului nostru. Poporul român cu toate vijeliile prin care a trecut în decursul vremurilor, nu se putea lipsi de petrecerile si distractiile legate de Anul Nou. Seara de Anul Nou era considerată pe aceste meleaguri drept cea mai bogată în datini si credinte, cea mai misterioasă si totodată una dintre cele mai plăcute pentru întreaga suflare omenească. Între acestea, cea mai frumoasă si mai veche datină românească a rămas Plugusorul, care ne înfătisează în culori asa de vii îndeletnicirea principală a poporului nostru, fiind o pildă vie a vietii noastre plugăresti. Se aminteste în acest sens nemuritoarea urătură: S-a sculat mai an/Bădia Traian/Si a încălecat/Pe un cal învătat. Plugusorul era însotit de buhaiu - sugerînd răgetul sau mugetul animalelor care trag brazda - si de clopot sau talangă. Presa care apărea atît la Piatra Neamt cît si la Roman consemna obiceiuri de Anul Nou, în afară de Plugusorul, turca sau capra, ursul, sămănatul, sorcova, jocul păpusilor etc. Si încă ceva. Toată presa amintită îndemna la iubirea datinilor strămosesti, întrucît ele, formează legătura între generatiile care au dispărut si cele ce au venit după dînsele. Îndemnul este spre a asigura dăinuirea neamului nostru în lume, a glorificării celor ce au