La inceputul acestei saptamani leul a atins maximul ultimelor 7 luni, apreciindu-se cu 2,2 bani in raport cu moneda unica europeana.
In trimestrul al 3-lea rata somajului a fost de 6,8%, in scadere fata de lunile anterioare, ajungand la 688.000 de persoane, asa cum arata un comunicat INS. In acelasi trimestru amintit, 10,1 milioane de oameni alcatuiau populatia activa.
Cateva cifre mici, daca e vorba de procente, inca destul de mari cand se refera la cetateni ramasi fara locuri de munca. Situatia s-ar putea imbunatati foarte mult, tradusa in investitii - care inseamna angajari de personal - cheltuieli cu asistenta sociala si diminuarea varfului de taxe ce-l impovareaza pe roman inca din frageda pruncie.
Cum se numeste miraculosul medicament in stare sa schimbe considerabil aceasta stare deloc de invidiat in care se zbate tara? Simplu: masuri aplicate sever asupra fenomenului numit evaziune fiscala. Nu le-a accesat niciuna din conducerile postdecembriste ale Romaniei. Din doua motive.
Ori acest "balaur" are prea multe capete (ascutite la minte), astfel incat sabiile din lemn ale tuturor guvernelor au ramas pur si simplu in teci, sau puterile succedate au adoptat un dulce non combat vecin cu cardasia hidrei despre care vorbim.
Desi fiscalitatea romaneasca e cat Casa Poporului, statul colecteaza la buget mai putini bani decat alte tari unde numarul taxelor nu e mai mare decat degetele de la o mana. Sa fim intelesi, evaziune fiscala exista peste tot in lumea asta, dar nu atinge piscul la care a ajuns in Romania (locul 2 dupa bulgari).
Subterfugiul banesc este estimat de Consiliul Fiscal ca fiind de pana la 15% din PIB. Finantistii guvernamentali au la indemana cel putin trei parghii ce permit macar diminuarea miscarii ascunse a banului. Ele sunt Fiscul, Garda Financiara si Vama.
Conform u