Impresarul celor mai nebuni jucători ai momentului, Ibrahimovici şi Balotelli, vindea pizza la Haarlem în 1990, iar acum învîrte pe degete preşedinţi de cluburi şi afaceri de zeci de milioane, scoţînd comisioane grase fără scrupule
Mafiot, idiot şi gras. Sau mai exact "Mafioso, ciccione e pizzaiolo, maledetto ciccione idiota". Semnat: Zlatan Ibrahimovici, jucătorul cel mai important pe care îl reprezintă Carmelo "Mino" Raiola. Pline de tîlc cuvintele sudezului, nu-i aşa? Evident tonul este oarecum glumeţ, dar dacă cel pe care l-ai îmbogăţit vorbeşte aşa despre tine în autobiografia lui, imaginaţi-vă ce spun duşmanii. Puţini oameni din fotbal sînt atît de detestaţi ca Mino, cunoscut cu numele de Pizzaiolo: este impresarul cel mai antipatic de pe lume, o persoană fără nici o moralitate. Unul care e în stare de orice pentru a mai cîştiga un milion pe spatele jucătorilor pe care îi reprezintă. Unul care păcăleşte patronii, directorii sportivi şi, mai ales, unul care distruge de pe o zi pe alta liniştea unui club numai şi numai pentru a avea el un avantaj economic. Nu vă repeziţi să spuneţi că totul e legal şi că morala este elastică.
Ferguson nu i-a dat darul
De ce? Ultimul în ordine cronologică care l-a pus pe lista neagră e Alex Ferguson: puţini ştiu şi mai ales nimeni n-are curaj să admită că în vară Pogba a lăsat Manchester pentru Juventus la sfîrşitul contractului pentru că Raiola a încasat 4,5 milioane de euro de la clubul italian pentru a îl aduce la Torino, evident în mod oarecum ilegal. Cu alte cuvinte, mijlocaşul n-a venit gratis: Ferguson nu era de acord să dea bani unui procurator pentru a convinge un fotbalist de 18 ani să rămînă pe Old Trafford. Antrenorul scoţian nici n-a vrut să înceapă negocierile: un fotbalist ce renunţă la Manchester numai şi numai pentru că agentul său vrea o sumă imensă de bani nu e demn să îmbrace trico
