La 28 decembrie 2012 s-au împlinit 23 de ani de la moartea inginerului şi fizicianului german, de origine română, Hermann Oberth, considerat părintele astronauticii, membru post-mortem al Academiei Române (n. 25 iun. 1894).
Hermann Oberth (1894-1989) este cunoscut, din păcate, mai mult pe plan internaţional decât în România, în special în lumea restrânsă a savanţilor din domeniul astronauticii. Însă, la Sibiu, la Mediaş şi la Sighişoara, unde Oberth s-a născut, a copilărit şi a studiat, oamenii cunosc foarte multe despre viaţa şi realizările savantului transilvănean şi vorbesc cu multă mândrie despre concetăţeanul lor, "sasul genial, dar şi puţin nebun, din Sighişoara".
La o întrunire de familie, din iulie 1869, în casa medicului şi poetului sibian Friedrich Krasser - bunicul dinspre mamă al lui Hermann Oberth - se făceau, ca de obicei în cadrul discuţiilor, anticipări, preziceri etc. La un moment dat, bunicul lui Oberth spune: "Puteţi crede ce vreţi, dar să ştiţi că, peste o sută de ani, oamenii vor ajunge pe Lună. Nepoţii noştri vor fi martorii acestui eveniment". Exact 100 de ani mai târziu, la 22 iulie 1969, Neil Armstrong avea să păşească pe lună, spunând celebrele cuvinte "Un pas mic pentru om, dar unul uriaş pentru omenire". Copil fiind, Hermann Oberth a aflat cuvintele bunicului său de la mama sa. Este posibil ca de aici să i se tragă lui pasiunea, încă din fragedă copilărie, pentru rachete şi zborurile cosmice.
Pasionat de scrierile lui Jules Vernes
La Sighişoara, unde Oberth şi-a petrecut copilăria, edilii de azi ai oraşului au amenajat în Muzeul Municipal, evident, sus în pod, o expoziţie dedicată vieţii şi activităţii lui Hermann Oberth. Potrivit biografului Ianzer Heinz Jürgen, la vârsta de 11 ani, Oberth, aflat la Sighişoara, este fascinat de scrierile lui Jules Vernes. Spre de
