- Social - nr. 252 / 29 Decembrie, 2012 Experti francezi de la Centrul de Cercetari in Stiinte Neuronale din Lyon si de la Centrul Medical Universitar din Grenoble, citati de descopera.ro, sustin ca, atunci cand citim sau cand vorbim cu noi insine pentru a reflecta asupra unei chestiuni, creierul nostru genereaza o impresie sonora pe care el o interpreteaza la fel ca pe o voce exterioara adevarata. Pentru acest experiment, cercetatorii au monitorizat patru adulti care sufereau de o forma severa de epilepsie si care traiau, in timpul tratamentului si in perioada de monitorizare medicala, cu electrozi implantati in creier. Gratie acestei tehnici, medicii puteau sa obtina semnale excelente pentru encefalogramele realizate. Dupa ce au reperat in cortexul auditiv zona care reactiona la sunetul vocilor exterioare, exprimate in mod real, cercetatorii le-au cerut voluntarilor sa citeasca, in liniste, un text pe ecranul unui monitor, fara sa le ofere alte instructiuni. In urma experimentului, s-a constatat ca zona din creier care analizeaza vocile exterioare se activa si in timpul lecturii silentioase, semnaland o "gandire verbalizata”. "Pentru prima data, gratie acestui studiu, am putut «sa vedem» in timp real urma lasata in creier de aceasta mica voce interioara. Nu ne asteptam sa o descoperim, pentru ca este vorba de un fenomen imaterial. Creierul creeaza sunetul pornind de la nimic, la fiecare cuvant”, explica oamenii de stiinta, care considera ca "cea mai probabila dintre ipoteze este aceea ca asocierea dintre sunete si cuvintele pe care invatam sa le pronuntam atunci cand suntem copii, cand incepem sa vorbim, iar apoi cand incepem sa citim cu voce tare devine un automatism care persista pe parcursul intregii vieti”. Acest fenomen are loc chiar si atunci cand textul citit nu este insotit de o lecturare cu voce tare, cercetatorii remarcand, in plus, faptul ca fenomenul e