Sistemul de referinţă oficial pentru reprezentarea exactă a unui kilogram este în prezent o bucată de metal aflată în seiful Biroului Internaţional de Greutăţi şi Măsuri de lângă Paris. Pentru că unitatea fundamentală de măsură reprezentată astfel pare să fie la dietă yo-yo (greutatea ei variază, deşi defineşte o constantă), cercetătorii australieni au o soluţie: un kilogram mai bun. Din 1889, standardul internaţional pentru un kilogram este un clindru de platină, securizat într-un seif şi recipiente de sticlă. În ciuda condiţiilor stringente în care este depozitat, cilindrul şi cele şase copii identice ale sale câştigă şi pierd în greutate de-a lungul timpului. Particulele de praf din atmosferă fac greutatea kilogramului perfect să oscileze, chiar dacă este curăţat la intervale regulate de timp. În fiecare secol, kilogramul „se îngraşă” cu 50 de micrograme. Oamenii de ştiinţă vor să redefinească unitatea metrică de măsură pentru masă bazându-se pe un element care să rămână cu adevărat constant, în acelaşi fel în care metrul este definit ca distanţa parcursă de lumină într-o fracţiune de 300 de milioane de ori mai mică de o secundă. De la kilogramul cilindric, la cel sferic Cercetătorii de la Australian Commonwealth Scientific and Industrial Research Organization (CSIRO) lucrează la reprezentarea kilogramului perfect constant, informează wired.com. Pentru aceasta, ei au tăiat, modelat şi şlefuit o sferă de silicon 28 ultrapur (precum şi o replică, pentru comparaţie). Oamenii de ştiinţă au putut măsura precis cantitatea de silicon necesară pentru fiecare bilă. Acurateţea procedurii merge până la numărarea atomilor din componenţa sferei, care conţine 215 x 1023 în total. Pentru crearea „celui mai rotund obiect din lume”, tehnicienii trebui să aibă în vedere o singură dimensiune: diametrul, a explicat Katie Green, inginer la CSIRO. După finisare, sfera de silicon va cân