Acum 580 de ani, la 1 ianuarie 1432 se stingea din viata Alexandru cel Bun, dupa ce avusese cea mai lunga domnie pe scaunul Moldovei, exceptandu-l pe Stefan cel Mare: circa 32 de ani.

Cronica spune ca lungimea domniei nu se datoreaza intr-atata izbanzilor in razboaie, cat intelepciunii cu care si-a tratat toti vecinii, dar si supusii.

Alexandru Voda a incheiat nu mai putin de cinci tratate cu polonii, intelegeri cu maghiarii si, pe deasupra, a facut patru casatorii, din care cel putin doua strategice.

Prima sotie era Marghita, fiica palatinului transilvan Stefan din Losontz, iar cea din urma a fost Ringala, insasi vara regelui polon Vladislav Jagello. Numai cu turcii n-a reusit sa se puna bine.

Cu ei, a trebuit sa infrunte razboiul. O confruntare dura a fost declansata de ostile turcesti, ca sa ocupe cele doua puncte strategice din sud ale lui Alexandru - Chilia si Cetatea Alba. Pasnicul Alexandru a castigat lupta, iar turcii au plecat infranti.

Cronicarul Grigore Ureche este insa de parere ca marele merit al domnitorului n-a fost nici diplomatia, nici razboiul. A fost organizarea tarii.

Alexandru Voda a instituit primele dregatorii stabile numind dregatori - am zice in cuvintele noastre de azi cei dintai ministri - care merita amintiti, macar pentru pitorescul functiilor lor.

1. Marele logofat era seful cancelariei domnesti, cu unele atributii administrative si chiar judecatoresti la curte.

2. Vornicul Tarii de Jos, cu sediul la Barlad. Era un fel de ministru de interne, in teritoriul ce i-a fost repartizat peste o jumatate de tara.

3. Vornicul Tarii de Sus, cu sediul la Dorohoi avea aceleasi atributii, peste cealalta jumatate a tarii.

4. Parcalabul de Hotin, spre Tara Leseasca si Cazaceasca era comandantul militar si chiar suprem al cetatii.