Steaua recent descoperită la marginea Căii Lactee nu are nicio explicaţie ştiinţifică pentru a-i explica existenţa. Conform teoriilor astronomice, SDSS J102915+172927 nu ar trebui să existe deloc. Ea străluceşte însă şi aruncă o umbră de îndoială asupra modului în care se consideră în prezent că s-au născut toate stelele. Steaua recent descoperită de astronomii de la European Souhern Observatory (ESO) din Chile se află la marginea galaxiei noastre şi are o masă mult mai mică decât cea a Soarelui. Formată în urmă cu aproximativ 13 miliarde de ani, steaua i-a intregiat pe cercetători, întrucât existenţa ei nu se justifică, după cunoştinţele actuale. Materiile prime din care sunt compuse stelele de o masă asemănătoare cu aceasta, identificate de-a lungul anilor de cercetători, nu există la marginea galaxiei, unde a fost descoperită steaua misterioasă. „Această stea are cea mai apropiată compoziţie de cea din perioada big bang-ului, dintre toate descoperite până acum”, a spus Piercarlo Bonifacio, de la Observatorul din Paris, citat de dailygalaxy.com. Steaua imposibilă Concentraţia foarte scăzută a elementelor chimice mai grele decât hidrogenul şi heliul sugerează că aceasta este cea mai primitivă stea descoperită vreodată. Totuşi, proporţia elementelor grele indică faptul că este mai tânără. Mult mai tânără. „Dintr-un anumit punct de vedere, este o stea perfect normală, dar este unică prin faptul că se află într-o zonă cu o gamă foarte scăzută a concentraţiei de metale”, a explicat şi Lorenzo Monaco, de la ESO. Formarea şi evoluţia Universului timpuriu au determinat relaţia dintre vârsta unei stele şi compoziţia sa chimică, conform teoriilor actuale. Astfel, primele stele s-au condensat din gazele provenite din big bang şi conţineau, în principal, hidrogen, heliu şi foarte puţin litiu. Majoritatea erau gigantice, de zeci de ori mai masive decât Soarele, şi au explodat